În timp ce internetul și telecomunicațiile au dispersat puterea politică, următorul val de inovație tehnologică ar putea avea efectul opus. Dacă tendințele actuale în dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale continuă, deschiderea care a oferit mult timp democrațiilor un avantaj ar putea deveni cauza prăbușirii lor, scrie Ian Bremmer într-o analiză publicată de Project Syndicate.
Tehnologia digitală trebuia să disperseze puterea. Vizionarii timpurii ai internetului sperau că revoluția pe care o declanșau îi va ajuta pe oameni să se elibereze de ignoranță, sărăcie și tiranie. Și pentru o vreme, cel puțin, așa a fost. Dar astăzi, algoritmi din ce în ce mai inteligenți prezic și modelează din ce în ce mai mult fiecare alegere a noastră, permițând forme fără precedent de supraveghere și control centralizat și iresponsabil.
Asta înseamnă că viitoarea revoluție a inteligenței artificiale ar putea face ca sistemele politice închise să fie mai stabile decât cele deschise. Într-o epocă a schimbărilor rapide, transparența, pluralismul, controalele și echilibrul puterilor și alte caracteristici democratice-cheie s-ar putea dovedi a fi dezavantaje. Ar putea deschiderea care a oferit mult timp democrațiilor un avantaj să devină cauza prăbușirii lor?
Acum două decenii, am schițat o „curbă J” pentru a ilustra legătura dintre deschiderea unei țări și stabilitatea acesteia. Argumentul meu, pe scurt, era că, în timp ce democrațiile mature sunt stabile pentru că sunt deschise, iar autocrațiile consolidate sunt stabile pentru că sunt închise, țările blocate la mijlocul haotic (punctul cel mai de jos al curbei „J”) sunt mai predispuse să se prăbușească sub presiune.
Însă această relație nu este statică; este modelată de tehnologie. Pe atunci, lumea se afla pe un val al descentralizării. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și internetul conectau oamenii de pretutindeni, oferindu-le cu mai multe informații decât avuseseră vreodată acces și înclinând balanța în favoarea cetățenilor și a sistemelor politice deschise. De la căderea Zidului Berlinului și a Uniunii Sovietice până la revoluțiile colorate din Europa de Est și Primăvara Arabă din Orientul Mijlociu, liberalizarea globală părea inexorabilă.
De atunci, acest progres a fost inversat. Revoluția TIC descentralizatoare a cedat locul unei revoluții centralizatoare a datelor, construită pe efecte de rețea, supraveghere digitală și impulsuri algoritmice. În loc să disperseze puterea, această tehnologie a concentrat-o, oferindu-le celor care controlează cele mai mari seturi de date – fie că sunt guverne sau mari companii de tehnologie – capacitatea de a modela ceea ce miliarde de oameni văd, fac și cred.
Pe măsură ce cetățenii au fost transformați din agenți principali în obiecte ale filtrelor tehnologice și ale colectării de date, sistemele închise au câștigat teren. Câștigurile obținute de revoluțiile colorate și de Primăvara Arabă au fost luate înapoi. Ungaria și Turcia și-au cenzurat presa liberă și și-au politizat sistemul judiciar. Partidul Comunist din China (PCC), sub conducerea lui Xi Jinping, și-a consolidat puterea și a inversat două decenii de deschidere economică. Și, cel mai dramatic, Statele Unite au trecut de la statutul de principal exportator mondial de democrație – oricât de inconsistent și ipocrit – la cel mai important exportator al instrumentelor care o subminează.
Diseminarea capacităților IA va amplifica aceste tendințe. Modelele antrenate pe baza datelor noastre private ne vor „cunoaște” în curând mai bine decât ne cunoaștem noi înșine, programându-ne mai repede decât le putem programa noi pe ele și transferând și mai multă putere celor puțini care controlează datele și algoritmii.
Aici, curba J se deformează și ajunge să arate mai mult ca un „U” superficial. Pe măsură ce IA se răspândește, atât societățile strâns închise, cât și cele hiper-deschise vor deveni relativ mai fragile decât erau. Dar, în timp, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește și controlul asupra celor mai avansate modele se consolidează, IA ar putea întări autocrațiile și fragiliza democrațiile, inversând forma către un J inversat a cărui pantă stabilă favorizează acum sistemele închise.
În această lume, PCC ar putea să-și transforme vastele cantități de date, controlul statului asupra economiei și aparatul de supraveghere existent într-un instrument de represiune și mai puternic. SUA ar devia către un sistem cleptocratic, de sus în jos, în care un mic club de titani ai tehnologiei exercită o influență tot mai mare asupra vieții publice în urmărirea intereselor lor private. Ambele sisteme ar deveni la fel de centralizate – și dominante – în detrimentul cetățenilor. Țări precum India și statele din Golf s-ar îndrepta în aceeași direcție, în timp ce Europa și Japonia s-ar confrunta cu irelevanță geopolitică (sau, mai rău, cu instabilitate internă), pe măsură ce rămân în urmă în cursa pentru supremația IA.
Scenarii distopice, cum ar fi cele descrise aici, pot fi evitate, dar numai dacă modelele descentralizate de IA open-source ajung în frunte. În Taiwan, inginerii și activiștii finanțează cu participarea publică un model open-source construit pe DeepSeek, sperând să mențină IA avansată în mâinile cetățenilor, mai degrabă decât în cele corporatiste sau statale. (Paradoxul este că DeepSeek a fost dezvoltat în China autoritară.)
Succesul acestor dezvoltatori taiwanezi ar putea restabili o parte din descentralizarea promisă cândva de internetul timpuriu (deși ar putea, de asemenea, să reducă bariera pentru actorii rău intenționați de a implementa capabilități dăunătoare). Deocamdată, însă, impulsul constă în modelele închise care centralizează puterea.
Istoria oferă cel puțin o fărâmă de speranță. Fiecare revoluție tehnologică anterioară – de la tipar și căi ferate, până la mass-media – a destabilizat politica și a impus apariția unor noi norme și instituții care, în cele din urmă, au restabilit echilibrul dintre deschidere și stabilitate. Întrebarea este dacă democrațiile se pot adapta din nou și la timp, înainte ca inteligența artificială să le elimine din scenariu.
Articolul Poate democrația să supraviețuiască inteligenței artificiale? apare prima dată în Universul.net.